Creșterea numărului de copii din medii sărace care merg la grădiniță, prin dezvoltarea și extinderea programului „Fiecare Copil în Grădiniță”.

Reducerea abandonului școlar prin extinderea programului „Școală pentru Toți”, de la 500 la 1.200 școli vulnerabile.

România este țara cu cel mai mare abandon școlar din UE. Copiii care nu merg la grădiniță și sunt neglijați pierd pași importanți din dezvoltarea cognitivă timpurie. Dar accesul copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară este încă dificil, în special pentru familiile sărace și cele din mediul rural. În rândul romilor, diferențele erau imense: doar 38% dintre copii erau înscriși la grădiniță, față de o medie generală de 88% (FRA, 2016). În același timp, rata abandonului școlar în România era de 15,3%, mult peste ținta asumată pentru 2020 (11,3%), iar fenomenul abandonului școlar timpuriu este foarte mare în zonele rurale (25,4% în 2018) și în comunitățile defavorizate (copiii romi aveau în 2015 o rată de abandon școlar de 77%).

În 2016 am operaționalizat Legea 248/2015, care stimulează copiii săraci să meargă la grădiniță, prin tichete sociale condiționate de prezența regulată. Inspirat din proiectul pilot de succes Fiecare copil la grădiniță al Asociației OvidiuRo, programul guvernamental a crescut frecvența copiilor înscriși în program (de la 65% în 2016 la 76% în 2019). Câteva zeci de mii de copii săraci au început să meargă la grădiniță sau au avut prezența satisfăcătoare, după introducerea în practică a tichetului social la nivel național. Programul este însă subminat de probleme administrative – anual, mai puțin de jumătate din cei între 73.000 și 100.000 de copii preșcolari estimați a fi eligibili s-au înscris în program. De aceea în 2019 USR a inițiat împreună cu parlamentari de la alte partide un proiect de modificare a legii – schimbarea criteriilor de eligibilitate pentru copii (creșterea pragului și eliminarea cererii părinților, urmând a fi eligibili automat copiii din familii sărace), creșterea sumei tichetelor sociale de la 50 la 100 de lei pe lună și implicarea mai mare a directorilor de școli și a primarilor în informarea și sprijinirea părinților săraci să-și înscrie copiii la grădiniță și în program. Acest proiect de lege a fost votat la insistența USR și a devenit Legea 49/2020, promulgată în aprilie 2020. De ea vor beneficia anual circa 100.000 de preșcolari. Acesta a fost pasul 3.

Tot în 2016, am lansat două programe guvernamentale de reducere a abandonului școlar: Școală pentru toți și Profesori motivați în școli defavorizate – prin care promotorii de proiect (autoritatea locală, organizații neguvernamentale și școli) puteau implementa măsuri care să stimuleze participarea școlară a copiilor din medii defavorizate (achiziția de rechizite și haine pentru copii, transport, consiliere, hrană etc.). Proiectele au fost implementate și au dovedit un potențial major de a contribui în mod efectiv la reducerea abandonului școlar și la combaterea părăsirii timpurii a școlii. Însă, ca orice proiect cu finanțare din fonduri europene, s-au lovit de probleme de sistem în implementare, monitorizare și raportare, probleme care au făcut ca măsura să rămână doar la stadiu de experiment.

Pe acest fond, angajamentul USR PLUS Fiecare copil de la grădiniță la școală statuează dreptul tuturor copiilor – inclusiv al celor provenind din medii vulnerabile cu risc ridicat de excluziune – de a urma tot ciclul educațional, de la grădiniță și până la finalizarea învățământului preuniversitar obligatoriu (cu durata de 15 ani până în 2023). 

Măsura concretă

Angajamentul cuprinde un pachet de măsuri țintite pe fiecare etapă, respectiv:

  • Elaborarea normelor de implementare pentru Legea nr. 49/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate;
  • Campanii de informare a autorităților locale și părinților pentru a încuraja înscrierea copiilor la grădinițe;
  • Pachetul de intervenții Școală pentru toți – dezvoltat în coordonare de ministerele de linie direct responsabile, care va contribui la: schimbări legislative, măsuri de sprijin pentru familii, investiții în calitatea educației, atragerea și păstrarea profesorilor buni în școlile defavorizate și finanțare combinată din fonduri europene (programe sistemice pentru ministere și competitive pentru școli, ONG-uri și autorități locale) și din fonduri naționale (programe de interes național), care să asigure accesul copiilor la educație în cel puțin 1.200 de școli din România (cele cu cel mai ridicat grad de risc educațional).

Schimbările preconizate sunt :

Pentru ciclul antepreșcolar:

·      creșterea numărului copiilor din familii vulnerabile înscriși la grădiniță și creșterea frecvenței regulate a acestora;

·       creșterea numărului copiilor săraci care merg la creșă și beneficiază de educație timpurie de calitate;

·      reducerea decalajului educațional între copiii defavorizați și ceilalți copii, la începerea școlii – și, astfel, reducerea abandonului școlar timpuriu.

Ca măsură suport, pentru reducerea abandonului în maternități, vom operaționaliza măsura „kitul nou-născutului”, demarată în 2016, prin fonduri din Programul european pentru asistarea persoanelor defavorizate.

Pentru ciclul primar și gimnazial:

  • Crește numărul copiilor din medii defavorizate care participă în învățământul obligatoriu (crește numărul copiilor înscriși și le îmbunătățește frecvența);
  • Crește retenția școlară a copiilor în situații de risc (dezvoltă cunoștințele și abilitățile copiilor și le crește interesul pentru școală, reduce decalajul educațional față de ceilalți copii și riscului ca acești copii să abandoneze școala înainte de clasa a V-a);
  • Oferă programe de educație remedială (tip „Școală după Școală”) sau întoarcere în sistemul de învățământ („A doua șansă”), educație extracurriculară și educație non-formală mai variate, mai bune și mai accesibile pentru copiii cu risc educațional;
  • Îmbunătățește calitatea predării, a managementului școlar și a infrastructurii școlare (profesori, consilieri, mediatori școlari suficienți, spații suficiente, transport școlar, resurse educaționale) în școlile defavorizate;
  • Crește implicarea părinților și a comunității (autorități locale, ONG-uri, companii) în procesul de educație și de susținere a școlilor.

Impact bugetar

  • Între 25 și 50 milioane de euro pe an (fără măsuri de infrastructură), pentru 100.000 de copii preșcolari și 100.000 de antepreșcolari din familii defavorizate.
  • Legea Fiecare Copil la Grădiniță (forma nouă): 20,6 mil euro anual pentru 100.000 de copii.
  • Rechizite pentru toți copiii care beneficiază de lege: două milioane de euro anual (două tranșe x 50 lei).
  • Îmbrăcăminte și încălțăminte: două milioane euro anual (100 lei/copil/an).
  • Măsurile pentru stimularea accesului la educație antepreșcolară pot fi calculate după același algoritm.
  • Între 600 milioane – 1,2 miliarde de euro, pentru intervenții în cele circa 1.200 de școli cu cel mai ridicat grad de risc educațional din România (două serii de proiecte de câte trei ani). Dat fiind că este un program care funcționează deja și cu succes, ar trebui ca o mare mare parte din fondurile europene pentru educație să meargă pe acest model.

Sursa de finanțare

  • Pentru tichetele sociale pentru grădiniță: bugetul de stat (conform legii votate în 2020, la inițiativa și la cererea USR). Anvelopa bugetară prevăzută în buget nu este cheltuită, din cauza problemelor administrative curente, de aceea, impactul este zero, practic cheltuim resursele deja alocate.
  • Pentru cheltuielile conexe, se află în curs de dezvoltare viitoarele Programe Operaționale cu fonduri UE. Există două posibilități:
  • Scenariul 1 (preferabil): Program Integrat multifond care să acopere toate liniile de cheltuieli dintr-o singură sursă (dacă rămâne structura propusă de PSD și PNL, sub Programul Operațional Incluziune Socială).
  • Scenariul 2: Finanțarea diferitelor componente din Programe diferite:
  • Pentru rechizite: Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) – deja implementată parțial, ca măsură propusă de Ministerul Fondurilor Europene în 2016, negociat cu Comisia Europeană. Poate fi extinsă și pentru următoarea perioadă de programare 2021 – 2027.
  • Pentru alte forme de sprijin (îmbrăcăminte și încălțăminte etc.): urmașele programelor curent POAD și/sau Programul Operațional Capital Uman + fonduri locale ale primăriilor/consiliilor județene
  • Pentru infrastructură: Programul Operațional Regional
  • Propunem continuarea programului „Școală pentru toți” demarat în 2016 și extinderea de la circa 370 de școli (în care se desfășoară acum proiectele cu finanțare europeană)  la 1.200.
  • Ca măsură premergătoare, MFE și Ministerul Educației vor dezvolta catalogul școlilor (Indicele de risc socio-educațional, pe care îl actualizează periodic Asociația Human Catalyst), folosit în 2016 pentru a orienta banii spre școlile cele mai vulnerabile.
  • Dacă va rămâne actualul Programul Operațional Capital Uman – varianta susținută de noi, am explicat motivele în această analiză (www.otaracaafara.eu/solutii/restart-la-pocu-in-2020-inapoi-la-problemele-reale/#ce-trebuie-s-tii—analiza-complet), programul „Școală pentru Toți” trebuie să fie prevăzut în Program de la bun început, ca axă proprie, separată. Cu indicatori proprii, ce vor fi urmăriți. Acesta va fi politica principală a Statului român de combatere a abandonului școlar.
  • USR PLUS va participa la guvernare după alegerile parlamentare incluzând condiția acestui program „Școală pentru Toți” din fonduri europene.

Depinzând de momentul intrării la guvernare, vom insista să fie un singur program care să acopere toate cheltuielile, varianta optimă fiind să rămână actualul Program Operațional Capital Uman (POCU), care poate trage fonduri și din Fondul Regional European pentru cheltuielile de infrastructură.

Instituția responsabilă

Ministere, agenții, autorități: Ministerul Educației Naționale (inclusiv prin Inspectoratele Școlare Județene), Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Muncii și Justiției Sociale (inclusiv prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială), Ministerul Finanțelor Publice.