Reducerea numărului de primării prin comasare voluntară, în vederea creșterii calității serviciilor publice furnizate locuitorilor. Reforma administrativă va viza și gestionarea eficientă a zonei metropolitane din jurul orașelor cu peste 100.000 de locuitori.

România se confruntă cu una dintre cele mai fragmentate administrații locale de la nivelul UE, ceea ce conduce la ineficiență și lipsa capacității reale (administrative și financiare) de a furniza servicii publice de calitate. Foarte puține autorități locale din mediul rural reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare din veniturile proprii (taxe și impozite locale), iar noul sistem de salarizare a funcționarilor publici din administrația locală a înrăutățit și mai mult situația. Cheltuielile de funcționare mari nu sunt compensate de o calitate corespunzătoare a serviciilor furnizate; în mediul rural, tipurile și calitatea acestora sunt mult, mult mai reduse decât în mediul urban, fie că vorbim de servicii comunale esențiale (apă potabilă și canalizare, colectarea deșeurilor), de transport public, locuire, servicii sociale sau spații de recreere.

Totodată, avem o uriașă problemă cu lipsa unor mecanisme legale și instituționale de administrare a zonelor metropolitane: zona de 20-50 km din jurul marilor orașe. Existența unui număr mare de administrații locale autonome cu funcții identice cu cele ale orașului din vecinătate, dificultatea funcționării mecanismelor de cooperare intermunicipală fac ca dezvoltarea economică, urbanistică și teritorială să fie haotică, iar integrarea și coordonarea serviciilor publice esențiale să fie dificilă sau chiar imposibilă. 

Măsura concretă

Reforma teritorială prin comasare voluntară are la bază voința liber exprimată a comunităților locale de a fuziona, un sistem legal și instituțional facil pentru a realiza acest lucru și un sistem de stimulente pentru a încuraja comasarea. În detaliu, toate acestea presupun realizarea unui model de consolidare teritorială voluntară – criterii, metodologie și proceduri, cadrul legal adecvat; punerea la punct a unui model de alocare a responsabilităților/funcțiilor în noua situație de după consolidarea teritorială; instituirea unui sistem de stimulente și a unui model de alocare a resurselor financiare, predictibil, transparent și stabil, în funcție de responsabilități, de dezvoltarea economică locală și de nevoi. Criteriile esențiale pentru comasarea teritorială la nivelul 1 al administrației publice locale (localități) pot fi:

  • Populația și densitatea acesteia
  • Distanțele – diametrul maxim al noilor unități administrativ-teritoriale
  • Rețeaua de drumuri și transport;
  • Situarea geografică;
  • Capacitatea fiscală și administrativă;
  • Dezvoltarea economică și dotările social-edilitare. 

Criteriile de comasare teritorială la nivelul 2 al administrației publice locale (județe) pot fi:

  • Fluxurile economice și de transport;
  • Situarea geografică și distanțele față de centrul administrativ al noului județ comasat;
  • Tradițiile cultural-istorice.

Mecanismul  instituțional de comasare va presupune fie decizii ale consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale implicate, fie inițiative cetățenești urmate de decizii ale consiliilor locale sau de referendumuri locale.

Sistemul de stimulente va avea trei componente principale:

  • Avantaje ale noilor unități administrativ-teritoriale comasate voluntar în criteriile de eligibilitate și de evaluare pentru fondurile europene la care au acces.
  • Avantaje ale noilor unități administrativ-teritoriale comasate voluntar în criteriile de eligibilitate și de evaluare pentru programele naționale de investiții la care au acces.
  • Un transfer bugetar necondiționat special, pe o durată de trei-cinci ani, calculat crescător în funcție de numărul de locuitori ai noului UAT comasat voluntar.

Va exista și un termen limită pentru comasarea voluntară, după care se va trece la un proces de comasare normativă. Termenul limită ar putea fi sfârșitul anului 2026.

Impact bugetar

Impactul bugetar are toate șansele de a fi neutru. Astfel, pe partea de cheltuieli ale procesului, elementul esențial este format de transferul bugetar necondiționat special pentru stimularea comasării voluntare. Acest poate ajunge la 10%-15% din volumul transferurilor de echilibrare dintr-un an. În 2019, acestea au fost de 21,3 miliarde RON – așadar, anvelopa maximă va fi stabilită între 2,1 și 3,2 miliarde de lei anual. Evident, costurile în primii ani ai procesului de comasare voluntară vor fi mai reduse și vor crește (până la limita menționată) pe măsură ce procesele individuale de comasare vor deveni mai numeroase.

Există însă și posibilități de economii: cheltuielile cu autoritățile executive la nivelul administrației locale au fost în 2019 de aproximativ 13 miliarde de lei, din care aproximativ 7 miliarde cheltuieli de personal. Procesul de comasare voluntară va conduce la economii care, cu ușurință, se pot ridica la cel puțin 20% din cheltuielile cu autoritățile executive – aproximativ 2,5-2,6 miliarde RON. Se pot realiza economii și în alte sectoare de cheltuieli ale autorităților locale. Spre deosebire de cheltuielile cerute de comasarea voluntară, care sunt limitate la cinci ani, economiile bugetare sunt pe termen nelimitat.

Instituția responsabilă

În structura instituțională actuală, sunt doi actori principali: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice.