Creșterea treptată a capacității de împădurire prin atragerea de fonduri europene, fonduri private și alocări bugetare.
Atingerea unui ritm de împădurire anual care să facă posibilă acoperirea cu păduri a aproximativ 40% din suprafața terestră a României, până în 2050.
Înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, instituție autonomă, organizată pe modelul DNA și DIICOT.
Comunicarea Comisiei privind Pactul Verde pentru Europa [COM(2019)0640], din decembrie 2019, identifică pădurile ca fiind unul dintre domeniile-cheie de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice.
Cu 29,52% suprafață împădurită (conform IFN), România este departe de media țărilor din UE (43%). Situația este foarte gravă în zona de câmpie, unde suprafața împădurită este extrem de mică (5,28 %).
În România, suprafața regenerată a scăzut constant în ultimii ani, de la 28.750 de hectare în 2015 la 24.459 de hectare în 2019. În cvasimajoritatea lor, lucrările de regenerare s-au făcut în fondul forestier național, mai puțin de 200 de hectare reprezentând împăduriri pe terenuri din afara fondului forestier (terenuri degradate, perdele forestiere).
Pentru a ajunge la o suprafață împădurită de 40% până în 2050, ar fi necesară dublarea ritmului anual de lucrări de regenerare, în mod special pe terenuri din afara fondului forestier – creșterea suprafețelor ocupate de perdele forestiere de protecție în lungul căilor de comunicatie, în jurul localităților și altor obiective, în jurul și între terenurile agricole, împădurirea terenurilor degradate (aproximativ 500.000 ha).
Fondurile disponibile la ora actuală pentru lucrările de regenerare sunt insuficiente pentru a crește ritmul de împădurire în mod semnificativ, fiind necesară, de urgență, identificarea unor surse suplimentare.
Angajamentul Împădurim România înseamnă tocmai un pachet complex de măsuri (cu precădere fiscale) care să genereze resurse suplimentare pentru accelerarea ritmului de împădurire.
***
Investigațiile jurnalistice, studii și rapoarte oficiale, reacțiile Comisiei Europene și multiplele situații de infringement în care este implicată România vorbesc despre distrugeri de mediu uriașe și un fenomen considerabil de infracționalitate care nu se reflectă în numărul de dosare ajunse în instanță (Tăieri ilegale de păduri– vezi graficele 1 și 2).
Calitatea aerului: în România, peste 25.000 de persoane își pierd anual viața în urma afecțiunilor generate de poluarea aerului. Trei mari orașe din România se află în situație de infringement pentru poluarea cu microparticule; România a fost recent condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru poluare sistematică cu PM10 și lipsa oricăror măsuri de remediere a situației.
Managementul deșeurilor: gunoiul reprezintă o afacere profitabilă. În România, ea aduce însă profit unor grupuri infracționale, perfect servite de corupția și aplicarea laxă a legislației. În România intră ilegal deșeuri pentru depozitare și incinerare, din 32 de SMID-uri sunt funcționale două, un depozit de deșeuri este construit în vârf de munte, iar închiderea gropilor neconforme ajung să se facă din bugetele locale.
Impactul de mediu: orice tip de activitate umană are un impact asupra mediului, iar cele industriale sunt cele mai toxice – industria minieră, mine în producție, dar și mine închise, care poluează de zeci de ani solul și pânza freatică, fostele fabrici comuniste și platforme industriale dezafectate. Pentru fiecare dintre obiectivele mari care necesită ecologizare s-au găsit oameni de afaceri care să le cumpere doar pentru banii europeni ce puteau fi accesați astfel.
Măsura concretă
În cadrul Administrației Fondului pentru Mediu se înființează un fond special pentru împădurire, cu scopul atragerii de surse de finanțare suplimentare celor actuale pentru regenerarea pădurilor.
Crearea cadrului legal pentru utilizarea fondului: Alocarea și prioritizarea fondurilor strânse se va face pe baza unei metodologii aprobate prin Hotărâre de guvern. Această metodologie va ține cont de criterii și obiective strategice: identificarea și plantarea terenurilor degradate, extinderea perdelelor forestiere, împiedicarea deșertificării etc.
Sumele strânse vor fi utilizate pentru:
- creșterea capacității de producție a puieților forestieri;
- crearea de pepiniere noi și extinderea celor existente;
- plantări și regenerări;
- extinderea perdelelor forestiere;
- întreținerea plantațiilor până la stadiul de masiv (trei-cinci ani).
Alocările nu se vor limita la plantări, ci și pentru creșteri semnificative ale capacității de producție a puieților forestieri, prin crearea de pepiniere noi și extinderea celor existente. Capacitatea actuală de producere a puieților acoperă nevoile curente de regenerare artificială a suprafețelor parcurse cu exploatări forestiere și într-o foarte mică măsură pe cele de extindere a suprafețelor împădurite.
Împăduririle vor viza atât cele 135.000 ha de terenuri degradate și neproductive în proprietatea publică a Statului, cât și susținerea împăduririlor pe cele 350.000 ha de terenuri degradate și neproductive în proprietate privată.
Prioritizarea împăduririlor în județele în care suprafața fondului forestier reprezintă mai puțin de 10% din suprafața totală – Călărași, Teleorman, Brăila, Constanța, Ialomița, Galați.
Înăsprirea sancțiunilor pentru nerealizarea obligației legale de împădurire (trecerea de la contravenție la infracțiune și sancțiuni administrative).
***
Înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – instituție cu independență financiară și autonomie structurală care să preia competența soluționării tuturor infracțiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal și în legislația specifică fiecărui domeniu cu impact asupra mediului.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), o structură creată pe modelul DNA și DIICOT, va funcționa cu personal specializat pe cercetarea penală în domeniul mediului și cu specialiști pe tehnică de mediu. Specializarea personalului se va face urmărind exemplele pozitive ale altor state europene și nu numai. DIIM va primi resurse adecvate și va putea colabora cu procurori și polițiști judiciari.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de Garda de Mediu vor oferi DIIM date și informații despre orice situație care probează o infracțiune de mediu.
DIIM va soluționa toate dosarele care privesc impactul de mediu generat de persoane fizice și juridice, în special, dar fără a se limita la, domeniul silvic, calitatea aerului, apei și solului, deșeuri, minerit și procese industriale.
Infracțiunile de mediu vor fi soluționate de procurori specializați pe astfel de probleme, cu concursul agenților judiciari detașați, pe baza studiilor efectuate de specialiști tehnici pe probleme de mediu, interni. DIIM va soluționa cazurile prezentate, cu celeritate și precizie, lucrând continuu pentru identificarea și dezmembrarea rețelelor de corupție ce acționează în domeniul său de activitate, propunându-și să descurajeze orice fapte viitoare.
DIIM va prezenta anual un raport asupra activității sale, raport care va fi prezentat Parlamentului de către Ministrul Justiției.
DIIM va analiza problemele de impact de mediu așa cu rezultă ele din cazurile primite și va propune modificări legislative în domeniu.
Impact bugetar
300 milioane de euro/anual – necesar estimat pentru 25.000 ha/anual
Sursa de finanțare
Fonduri europene
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR)
- Plăți în cadrul programului NATURA 2000 și în temeiul Directivei cadru Ape
- Fondul European pentru Dezvoltare Regională
- Fondul de Solidaritate
- elaborarea unor eco-scheme pentru păduri, prin modificarea sistemului de subvenții pentru a încuraja împădurirea;
- flexibilizarea acordării subvenției din pilonul I pentru păduri și alocarea de bani din pilonul II mai mulți și mai bine folosiți pentru împădurire.
Alocări bugetare
Donații (persoane fizice și juridice)
***
Estimare a impactului bugetar DNA Păduri:
România pierde anual echivalentul unui miliard de euro doar din cantitățile de lemn ce dispar din pădurile țării. Din perspectiva domeniilor în care ne aflăm în infringement, riscăm să plătim penalități de până la 200.000 de euro/zi pentru fiecare dintre cele 14 dosare active împotriva României (gropile de gunoi, calitatea aerului, microhidrocentrale etc.)
Costurile economice, sociale și de sănătate al infracțiunilor de mediu, în ansamblul lor, este unul uriaș.
Din perspectiva necesarului de resurse umane, ne dorim ca un număr cât mai mare de angajați ai DIIM să fie transferați din structuri deja existente.
Sursa de finanțare:
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale DIIM se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate fiind evidențiate în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instituția responsabilă
Administrația Fondului pentru Mediu
Ministerul Justiției, MAI, Poliția Română, Ministerul Apelor și Pădurilor, Garda de Mediu
Informații relevante
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/105/the-european-union-and-forests
Sursa: INS
Cu titlu de exemplu în cadrul infracțiunilor de mediu, situația infracțiunilor la regimul silvic în perioada 2016 – 2019 și a dosarelor soluționate:
Practic,volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de infracțiuni la regimul silvic trimise în instanță s-a redus între 2016 și 2019 cu aproape 50%.