Demararea proiectului strategic de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră și folosirea veniturilor obținute pentru a investi prin fondurile de pensii administrate privat, în beneficiul românilor (pensia privată obligatorie).

Exploatarea perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră este un proiect strategic pentru România care trenează din 2017. După ce Legea Offshore a trecut de Parlament, guvernul PSD a dat Ordonanța 114/2018, care a pus un mare semn de întrebare cu privire la viabilitatea economică a proiectelor de investiții, prin plafonarea prețului gazului natural la producător. Lucrul acesta a făcut ca cele două companii care urmau să opereze aceste exploatări (OMV Petrom și ExxonMobil) să nu ia decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Marea Neagră. Între timp, ExxonMobil a efectuat un test de piață în vederea ieșirii din proiect. Astfel, demararea investiției rămâne incertă.

Din 2018 și până astăzi, prețul certificatelor de carbon a crescut, iar în ultima jumătate de an prețul cu care se vând gazele naturale a scăzut semnificativ în România și pe piețele din regiune. Toate acestea fac proiectul și mai puțin fezabil.

Industria gazelor naturale contribuie în prezent cu peste 16 miliarde de lei la bugetul de stat. Din 2013 până în septembrie 2019 (conform ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor), în contul statului au intrat 8,53 miliarde de lei din redevențe petroliere, 4,92 miliarde de lei din impozite suplimentare ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și 2,91 miliarde din redevențe miniere, concesiuni și chirii. Pe lângă aceste sume, Statul mai încasează impozit pe profit, taxe pe salariile angajaților din sector și alte impozite specifice.

Măsura concretă

Regândirea Legii Offshore astfel încât să stimuleze investițiile în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul tuturor românilor. Folosirea fondurilor obținute din exploatare pentru investiții, prin pilonul II de pensii.

Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră și folosirea fondurilor obținute pentru a face investiții prin pilonul II de pensii ar duce la:

  • Reducerea dependenței de gaze din import;
  • Securitatea energetică a României;
  • Compensarea deficitul producției onshore de gaze naturale;
  • Dezvoltarea industriei de produse derivate din gaze.

Propunem ca fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) să investească cel puțin 50% din suma provenită în produse financiare (acțiuni și obligațiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea rețelelor de conducte de gaze naturale, rețele de transport inteligente pentru energia electrică (stații de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electromobilitate), energie regenerabilă și petrochimie (industria îngrășămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.) cu respectarea normelor de mediu europene.

Aceste investiții vor contribui la tranziția energetică către o economie mai puțin bazată pe combustibili poluanți și ar fi o sursă importantă de finanțare pentru sustenabilitatea sistemului de pensii.

De asemenea, aceste resurse ne pot ajuta să repornim economia în urma pandemiei de coronavirus, prin activitatea economică pe care o poate genera. Conform unor estimări, producția de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să aducă la bugetul de stat peste 20 de miliarde de euro pe toată perioada exploatării. Pe lângă acestea, impactul în PIB-ul României ar fi multiplicat de câteva ori.

Producția de gaze naturale din Marea Neagră ar diversifica sursele de aprovizionare de energie. Într-o primă etapă, ar compensa deficitul producției onshore și, treptat, ar spori disponibilitatea de gaz natural de pe piața internă.

Impact bugetar

Estimare a impactului bugetar: producția de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să aducă la bugetul de stat peste 20 de miliarde de euro pe toată perioada exploatării

Sursa de finanțare: nu este cazul, măsura are impact pozitiv.

Instituția responsabilă

Ministere, agenții, autorități: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor Publice.

Informații relevante

https://www.usr.ro/files/Policy-Brief-Marea-Neagra-19.08.2019.pdf