Creșterea competitivității și a performanței economice a fermierilor mici și mijlocii prin acces la: know-how, forme asociative și centre de colectare cu servicii integrate („food hubs”) și la canale de vânzare variate.

Agricultura românească are o structură atipică pentru o țară europeană: cu câteva mii de ferme foarte mari și câteva milioane de gospodării țărănești foarte mici. România trebuie să adopte ca obiectiv strategic dezvoltarea segmentului de ferme mici și mijlocii, care pot rezista pe piață și ridica satul românesc, prin dezvoltarea clasei de mijloc în mediul rural. Politicile statului român nu încurajează acest segment. Lipsiți de informații dedicate segmentului, ușor accesibile și clare, fermierii mici și medii sunt deseori lipsiți de chiar instrumentele care îi pot ajuta să devină mai performanți și mai profitabili.

Pandemia COVID-19 a agravat problema, lovind cel mai dur exact agricultorii de mijloc, dependenți de vânzările în piețe. A revelat o dată în plus nevoia unei mai bune organizări a lanțului de aprovizionare, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată înaltă – legume, fructe, lapte, miere.

Obiectivul „clasa de mijloc la sate” a fost asumat de Guvernul tehnocrat din 2016 și, ulterior, de USR în programul politic din 2016, având ca măsură adiacentă și instrumentul Grupurilor Locale de Acțiune (https://www.usr.ro/10-prioritati/#satul-romanesc). Platforma electorală a Alianței USR-PLUS de la alegerile europarlamentare include, de asemenea, acțiuni la nivel european pentru creșterea finanțării din fonduri europene a acestui instrument.

Problema cea mai mare a agricultorilor mijlocii din România este accesul la piețele din orașe (dominate de supermarketuri, unde este nevoie de cantități constante și la calitate standardizată). Pentru a putea vinde acolo, agricultorii mijlocii au nevoie să se asocieze. Adiacent, asociațiile pot gestiona centre de colectare cu asistență integrată – food hub. Un food hub nu este doar un depozit, este un centru care furnizează de la ambalare la marketing, distribuție etc.

Acestea sunt cele două obiective la care se angajează USR: politici publice care să dezvolte rapid și masiv asocierile; și food hub-urile, extinzând în politici naționale experiențe-pilot dezvoltate de mediul privat, care au funcționat.

Gradul de asociere a fermierilor rămâne mic comparativ cu media europeană, iar foarte multe funcționează doar pe hârtie, fiind construite artificial, ca urmare a unor stimulente prin scheme de fonduri europene prost concepute. În 2018, la ONRC erau înregistrate 1.425 de cooperative agricole, conform Legii 566/2004. Dintre acestea,  doar 621 erau active (depuseseră bilanț) și doar 230 aveau o cifră de afaceri peste 1.000 euro. Totodată, principalul obiectiv al multor asociații și cooperative românești este de a cumpăra inputuri ieftine și de a vinde producția la prețuri cât mai mari.

În același timp, în ultimii ani s-au dezvoltat modele funcționale de asociativitate pentru fermele mici și mijlocii funcționale: cooperativele și food hub-urile – centre de colectare, prelucrare, conservare și distribuție a produselor locale, care oferă și asistență tehnică micilor fermieri în alte aspecte vitale ale afacerii lor – marketing, managementul exploatației, obținerea de certificări etc.

Din 2017, în România se desfășoară un program pilot de succes, prin care au fost construite cinci astfel de food hub-uri în cinci zone ale țării. Lecțiile despre constituire, funcționare, capitalizare sunt importante și trebuie preluate în gândirea unei scheme dedicate din fonduri europene.

Pentru a funcționa cu adevărat, asociațiile și food hub-urile au nevoie de capital de încredere (organizare comunitară) și capital de start, exact ce trebuie să le ofere intervenția publică – precedentele tentative de stimulare cu fonduri europene au eșuat pentru că interveneau prea târziu, după intrarea pe piață. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală trebuie să capete punctaje suplimentare în strategiile de dezvoltare locală pentru acțiuni de acest tip (un început a fost făcut în 2016, trebuie continuat și crescut suplimentar punctajul în ponderea alocării banilor gestionați de GAL-uri).

GAL-urile, asociațiile și cooperativele trebuie stimulate (iar sprijinul acordat să fie condiționat de îndeplinirea acestor criterii) să aducă către membrii lor expertiză specializată (know-how), să contribuie activ la îmbunătățirea activității membrilor și la dezvoltarea sustenabilă a operațiunilor acestora.

Măsura concretă

Propunem ca viitorul Plan Național Strategic (urmașul Programului Național de Dezvoltare Rurală actual) să includă trei măsuri dedicate:

  1. O măsură de sprijinire a formării de asociații agricole. Din experiența proiectelor pilot derulate de Fundația Româno-Americană, este nevoie de muncă în comunitate preliminară pentru a constitui asociații funcționale. Reguli corecte, management profesionist – aceste lucruri nu vin natural, e nevoie de investiții în formare, care trebuie să fie eligibile din fonduri europene. 
  2. O măsură de investiții dedicată exclusiv acestor forme asociative, după ce reușesc să se organizeze funcțional – cooperative agricole, food hub-uri etc. (există mai multe forme legale de asociere, cooperativele fiind cele mai comune, iar măsura acoperă toate formele legale).
  3. Dezvoltarea și implementarea unei strategii de implicare în mod activ a companiilor mari din agricultură în susținerea acestui segment de piață, prin măsuri de tipul facilităților fiscale pentru participarea la un fond de investiții dedicat fermierilor mici și mijlocii care să ofere granturi mici și medii pentru utilaje, sere sau solarii, unități de procesare etc.

Din punct de vedere strategic, măsura va pregăti fermierii mici și mijlocii să poată gestiona o majorare a fluxului financiar și o dezvoltare semnificativă a activității, datorată creșterii vânzărilor. Ulterior, aceștia vor putea accesa cu mai mult succes o varietate de surse de finanțare și le vor putea administra mult mai eficient.

Impact bugetar

Estimare a impactului bugetar: Conform modelului programului-pilot „Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”, o cooperativă funcțională se dezvoltă prin asistență individualizată derulată pe o perioadă de doi-trei ani și costă min. 100.000 de euro + cheltuieli de investiții.

Conform programului-pilot de food hub-uri, dezvoltarea unei astfel de entități costă aproximativ 300.000 USD (fără investiții) și durează cinci ani.

Așadar, o măsură care și-ar propune înființarea prin PNS 2021-2027 a 400 de cooperative sustenabile și a 40 food hub-uri în toată țara ar necesita o alocare de minimum 52 milioane de  euro.

O măsură de investiții dedicată cooperativelor (existente și în formare) ar necesita o alocare de minimum 10 milioane de euro.

Sursa de finanțare: Planul Național Strategic 2021-2027

Instituția responsabilă

Ministere, agenții, autorități: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Informații relevante

Programul „Clasa de mijloc la sate” dezvoltat de cabinetul consilierului de stat Cristian Ghinea în 2016:

https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-in-judetul-alba-la-lansarea-pachetului-de-politici-quot-clasa-de-mijloc-la-sate-quot

Dezvoltarea rurală prin GAL ca instrument predilect a fost unul dintre cele zece proiecte de guvernare promovate de USR în 2016: https://www.usr.ro/10-prioritati/#satul-romanesc

Materiale care detaliază conceptul și proiectele pilot dezvoltate în România

Raport CRPE „Cum asigurăm securitatea alimentară a României pe timp de pandemie. Rolul fermelor mici și mijlocii”, Alexandra Toderiță, Ruxandra Popescu, aprilie 2020

http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2020/04/CRPE_Policy-Brief-44.pdf

Raport CRPE „Rolul food hub-urilor regionale în sprijinirea micilor fermieri în SUA”, Alexandra Toderiță, mai 2014

http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2014/05/Raport-food-hubs-FINAL.pdf

Raport CRPE „Crearea și dezvoltarea cooperativelor agricole – Evaluarea modelului testat în programul Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”, decembrie 2018

http://www.crpe.ro/crearea-si-dezvoltarea-cooperativelor-agricole/

Raport CRPE „O măsură inovatoare pentru finanțarea asocierii în agricultură: facilitare și asistență individualizată. Propunere pentru PDR 2014-2020”, Alexandra Toderiță, Cristian Ghinea, octombrie 2013

http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2013/10/Propunere-CRPE-masura-asistenta-asociere-PDR-2014-20202.pdf