Dezvoltarea României prin investiții în industrii strategice la nivel european și în avantaje competitive la nivel local: tehnologie verde, digital, eco turism, industrii creative.

La nivel european, se află în plină adoptare Noua Strategie de Politică Industrială, care exprimă ambiția UE de a fi competitivă pe piața globală. Strategia este centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene și pe ideea de a investi masiv în consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice cheie. Acestea vor permite reducerea dependenței de materiile prime importate din afara Uniunii Europene.

În același timp, tot la nivel european au fost deja setate două priorități cheie, transformarea verde și cea digitală, menite să reconfigureze transversal întreaga industrie a UE. Pactul Ecologic și Noua Agendă Digitală devin parte integrată a pachetului de redresare (Recovery Plan) pe care UE mizează pentru viitor.

Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială și locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiții semnificative în noile domenii cheie ce se prefigurează.

Ambițiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum și previziunile de creștere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creștere de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor.

Printre sectoarele cu mare potențial de creștere pentru Europa și pentru România sunt producția de baterii, subansamble și componente pentru autovehicule electrice, turbine pentru eoliene, panouri fotovoltaice și termice, materiale pentru izolarea locuințelor, contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.

Asta înseamnă că locurile de muncă în sectoarele tradiționale vor suferi transformări. Ultimul raport al Agenției Internaționale a Energiei Regenerabile ne arată că UE, deși Europa este continentul cu cel mai mare angajament pentru reducerea emisiilor cu efect de seră, are doar 1,2 milioane de job-uri în sectorul energiei regenerabile. Cele mai multe sunt în Germania (în jur de 25%), iar România apare în statistici mai ales în ceea ce privește job-urile din producția de biocombustibili. Prin comparație, Asia are peste 60% dintre job-urile în sectorul energiei regenerabile.

Europa este net importatoare a principalelor materii prime specifice industriei verzi. Ne referim aici la aluminiu, litiu, siliciu, cupru etc. Reciclarea poate ajuta la îmbunătățirea disponibilității materialelor prin generarea așa-numitelor materiale secundare, crescând astfel securitatea aprovizionării.

Măsura concretă

Ne propunem reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile cheie ale viitorului și crearea unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii:

  • tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.);
  • industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice;
  • noi tehnologii digitale și de comunicații;
  • materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Hub-urile industriale conectate la ecosistemele industriale europene vor fi în zona marilor orașe universitare, cum ar fi Timișoara, București, Brașov, Cluj sau Iași. De asemenea, fostele zone miniere sau zone industriale afectate de tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, precum Gorjul și Hunedoara, Vâlcea sau Argeșul, pot reprezenta poli importanți în noile industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită și competențele tehnice pot fi adaptate și valorificate în cadrul firmelor private care vor investi în noile industrii.

Sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM-uri și încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative.

Abordarea va fi integrată, vizând:

  • capacități de cercetare-dezvoltare;
  • infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit;
  • dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente; 
  • servicii de instalare și întreținere;
  • activități de export;
  • capacități de reciclare.

Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei și a activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Pentru aceasta, vom sprijini pe de o parte, ecoturismul și managementul adecvat al destinațiilor de turism, și,pe de altă parte, industriile culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.

Impact bugetar

Măsurile propuse vor fi finanțate din fonduri europene, impactul bugetar fiind limitat la cofinanțarea națională necesară pe anumite programe de sprijin.

Pentru perioada 2021-2024, vom mobiliza 2 miliarde de euro granturi și împrumuturi de la nivel european, cu o cofinanțare de cca. 100 milioane de euro din fonduri naționale.

Sursa de finanțare

Fonduri europene din cadrul CFM 2021-2027 – cu precădere Politica de Coeziune.

Fonduri europene din cadrul NextGenerationEU – atât din Fondul pentru Tranziție Justă, cât și, mai ales, din Mecanismul pentru Redresare și Reziliență.

Instituția responsabilă

Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Economiei